tag:blogger.com,1999:blog-16917121361602822882024-03-19T06:13:22.749+02:00Însemnări...Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13074498071382920477noreply@blogger.comBlogger3125tag:blogger.com,1999:blog-1691712136160282288.post-65905092512224896872016-05-27T00:57:00.000+03:002016-05-27T14:46:55.358+03:00Curtea a dat, Curtea a luat.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQmZ-PT24os0xsRon5Ggz5Y222RYTCPKNtU19LGX1-sPA-8a2Xv9ShECrKP7HTJsm0Nzvxc2hyphenhyphen1mSz6bcsVT7D8CCfhz1s9bcCJeifSr4jQAfFkahJbfVGJEbtFL9MXclmSOT-N06oUq4/s1600/curtea-constitutionala.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="267" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQmZ-PT24os0xsRon5Ggz5Y222RYTCPKNtU19LGX1-sPA-8a2Xv9ShECrKP7HTJsm0Nzvxc2hyphenhyphen1mSz6bcsVT7D8CCfhz1s9bcCJeifSr4jQAfFkahJbfVGJEbtFL9MXclmSOT-N06oUq4/s400/curtea-constitutionala.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
Am fost și noi, că doar suntem români și efectul de turmă ne este caracteristic, la Curtea Constituțională. Păi ce, eu nu pot să-mi spun oful în fața a 9 judecători?<br />
<br />
Cum am ajuns p`acolo?<br />
Acum vreo 4 luni l-am întâlnit pe Tianu, eram umblat pe la toate tentativele, reușite și nereușite, de coaliții, asocieri, împreunări, adunări ce încercau, sub emoția încă proaspătă a evenimentului de la #Colectiv, să facă o schimbare. După ce ne-am cunoscut am hotărât să îmi urmez planul, candidat la primăria sectorului 6, alături de <b><a href="http://www.pactpentruromania.ro/" target="_blank">Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor</a></b>. M-am dus la lansarea lor, ceva inedit, apoi am început să cunosc întreaga echipă și m-am bucurat că am luat o decizie bună.<br />
Am intrat direct în pâine alături de ei, negocieri cu cei de Fundația PACT (coincidență de acronim, #csf), discuții cu cei de la HotNews (să înțelegem supărarea lor pe niște persoane pe care nu le-au cunoscut niciodată și nici nu ascultaseră ce au de spus), în fine, agitație mare și multă muncă.<br />
Eu veneam din „societatea civilă”, lucram la Asociația Salvați Bucureștiul cu Nicușor Dan. În timp ce el își forma partidul, eu mi-am exprimat intențiile, dar nu am primit niciun feedback pozitiv din partea USB (prea tânăr). Oricum luasem hotărârea să merg cu PACT și eram mulțumit de decizie.<br />
M-am apucat, ca tot românul, să-mi strâng semnăturile să pot intra în cursa electorală. Am tras o lună de zile, zi de zi... Partidul abia în Aprilie se înregistra și eram între a candida ca independent susținut de PACT (care nu exista) sau să aștept înregistrarea și să trag în 2 săptămâni să adun cele <b>3 317 </b>semnături necesare.<br />
Am adunat? Nu! Păi cine căcat să-ți dea semnături dacă nu-i dai ceva sau nu ai apărut la TV ca să te cunoască? Nu interesa pe nimeni nici cine ești nici ce vrei să faci (erai același rahat ca restul politicienilor, nu conta nimic). Dar am perseverat, am adunat 700. M-am prostit pe la târgul de partide (nici la ăla de nunți n-am fost înainte de nuntă), cine căcat vine din sector 6 la Green Hours?<br />
Am scos grosul din Regie, dar n-am scos suficient că acolo 80% din studenți stau ilegal...<br />
Când am observat că nu am nicio șansă să strâng semnăturile necesare și că în același căcat sunt și M10, 200 pentru București, Noua Republică și UCDR, ne-am pus la masă și am zis să facem o nefăcută, bine, nefăcuta o făcuse deja Liviu Avram, dar noi mergeam mai cu moț că eram partide.<br />
Am depus candidaturi la București cu 3 semnături de susținere și acuma să explic pentru toți ce e cu cele 3 semnături și câte îmi trebuiau.<br />
<br />
Legea spune că pentru a candida trebuie să adun minim 1% semnături de susținere din numărul total de alegători din circumscripția în care candidez (adică din 331 700 de cetățeni cu drept de vot din sector 6 trebuie să-mi semneze 3 317, cu nume, prenume, data nașterii, adresă și serie/nr. act de identitate), adică să acostez oameni pe stradă sau să bat pe la uși prin blocuri, ceea ce am și făcut, să adun aceste semnături. Cum spuneam n-am reușit, e imposibil - nu intru în detalii, vă răspundeți singuri de ce e imposibil...<br />
Tot de curând s-a schimbat legea partidelor politice, acuma nu mai trebuie să aduni 25 000 de semnături (membri fondatori) ca să înregistrezi un partid ci e nevoie de doar 3 dezorienați să-l înființeze.<br />
Stând astfel, 5 mari partide, la o masă, am convenit să depunem listele alea de semnături care trebuiau să conțină minim 1% cu doar 3 (ați prins ideea de unde am scos doar 3 semnături). Și am depus și pentru funcția de primar și pentru cea de consilier, în paralel contestam candidaturile celorlați care chipurile aveau toate semnăturile adunate și ok.<br />
Bineînțeles că Birourile Electorale ne-au respins candidaturile, așa că am contestat deciziile la judecătorii și am ridicat o excepție de neconstituționalitate a legii. Adică am considerat că procentul ăla de 1% e neconstituțional.<br />
De ce l-am considerat noi neconstituțional?<br />
Păi pentru că în 2015 Curtea Constituțională (CCR) a dat o decizie prin care spus că numărul ăla de 25 000 de membri fondatori necesar pentru înregistrarea unui partid este excesiv de mare și că, spuneau ei, reprezintă o „ingerință excesivă a dreptului de asociere”. Adică frate te las să te asociezi, adică să faci un căcat de partid, dar trebuie să aduni 25 000 de membri fondatori și nu așa oricum ci să fie domiciliați în cel puțin 18 județe din țară și mun. București, dar nu mai puțin de 700 de persoane din fiecare județ și astfel CCR a considerat neconstituțional articolul.<br />
<i><br /></i>
<i>Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003</i><br />
<i><span class="S_CAP" id="id_capA116" name="id_capA116" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA116_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA130" name="id_artA130" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA130_bdy"><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy">Lista
trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi
în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai
puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi
municipiul Bucureşti.</span></span><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy"> </span></span><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy"> </span></span></span></span></span></span></i><span class="S_CAP" id="id_capA116" name="id_capA116" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA116_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA130" name="id_artA130" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA130_bdy"><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy">Parlamentul, în înțelepciunea lui, s-a conformat deciziei CCR și a zis, bine frate, dau o lege, îi zicem 114/2015 și lăsăm să se înființeze partide politice cu doar 3 membri fondatori. Dar, tot noi, mai dăm o lege, în aceeași zi, căreia îi spunem 115/2015 prin care spunem, frate dacă vrei să candidezi trebuie să aduni minim 1% semnături de susținere, adică, de exemplu, la București îți trebuie vreo 18 000 de semnături. Tare nu? scoți 25 000 de semnături să faci un PARTID, dar un amărât care vrea să fie primar la București trebuie să strângă 18 000.</span></span><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy">În fine, am susținut în fața CCR argumentele următoare, ca să nu prelungesc suspansul, CCR a respins excepțiile noastre, dar acuma să revin la argumente:</span></span><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy">Am zis noi că domne tot legea amendată de voi spune că</span></span><span class="S_LIT" id="id_litA134" style="color: black; display: block;"><span class="S_LIT_BDY" id="id_litA134_bdy"></span></span></span></span></span></span><i><span class="S_CAP" id="id_capA116" name="id_capA116" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA116_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA130" name="id_artA130" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA130_bdy"><br /></span></span></span></span><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA17" name="id_artA17" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA17_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;">Art. 1 </span><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;">Partidele
politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu
drept de vot, <u>care participă în mod liber la formarea şi exercitarea
voinţei lor politice</u>, <u>îndeplinind o misiune publică garantată de
Constituţie</u>. Ele sunt persoane juridice de drept public.</span><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;">Art. 2 </span></span></span></span></span></i><i><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA17" name="id_artA17" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA17_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA19" name="id_artA19" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA19_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"><u>Prin
activitatea lor</u>, partidele politice promovează valorile şi interesele
naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, <u>
participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi
publice</u> şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit
legii.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></i><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA17" name="id_artA17" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA17_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA19" name="id_artA19" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA19_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Adicătelea, scopul pentru care se naște un partid e ca să promoveze valori și interese naționale, pluralism politic, formează opinia publică etc. prin singurul lor mijloc democratic și anume propunerea de candidați, că doar așa spune legea!</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Păi bine CCR, spui că nu e constituțional să ceri 25 000 de membri fondatori ca să înființezi un partid dar e constituțional să aduni 18 000 de semnături ca să poți duce la îndeplinire scopul pentru care a fost înființat partidul. Păi spuneți voi, nu e golită de conținut modificarea?! CCR spune că nu.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">În fine, un alt argument a fost acela legat de calitatea de candidat.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Aici am să citez direct din notele scrise:</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><i><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Astfel, se pune în discuție calitatea de candidat, iar condiția dobândirii acesteia este ținută doar de capacitatea constituțională deplină a cetățenilor și nicidecum prin această calitate nu se poate defini dreptul de a fi ales, reprezentând o componentă fundamentală a celui din urmă. </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">În aceste sens, calitatea de candidat se dobândește prin simpla manifestare de voința a persoanei interesate care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 37 alin. (2) din Constituția României Republicată în 2003 și are capacitate juridică constituțională. </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Puterea constituantă a reglementat în mod expres modalitatea dobândirii calității de candidat și a lăsat la aprecierea legiuitorului organic reglementarea modalității de desfășurare a alegerilor și de validare a rezultatelor (art. 3 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 și art. 121 alin. (1) din Constituția României Republiată în 2003). </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">În consecință, învederăm Curții să analizeze și să se pronunțe pe aspectele privind calitatea de candidat în acord cu dreptul de a fi ales și modul exclusiv în care acesta se exercită.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span></i><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Un alt argument a fost acela legat de pluralismul politic.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Constituția, tot ea, spune la art. 8 alin. (1) că:</span><i><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Pluralismul în societatea românească este o condiție şi o garanție a democrației constituționale.</span></i><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Adică nimic, în opinia CCR. Păi ce pluralism politic e ăla dacă nu au nicio şansă partidele mici, pluralism doar în Registrul Partidelor? Ori se asociază cu alte partide mari (deci rămâne acelaşi căcat de FSN la care mai adaugi alte acronime inutile), ca să aibă o şansă, ori rămân pe tuşă.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Pentru că noi am stat și am tot așteptat ca statul să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, dar nu a facut-o și nu o face. Or, cum se poate respecta această obligație dacă nu reușesc să ajungă la guvernare oameni competenți? Și-au pus șmecherii praguri ca să nu te poți răscula democratic și să îi dai jos luându-le ciolanul.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Deși noi nu am mers și pe terenul alegerilor în două tururi, vin și completez cu o chestiune.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Cum se poate asigura reprezentativitatea într-un singur tur? Aștept acei primari care vor ieși cu 10% - 15% din voturi și acolo mă duc să fac referendum local de demitere. Hai să vedem cum rămâne ăla primar într-o localitate în care 90% din populație nu l-a votat. Nu e practic o destabilizare a instituțiilor?</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Și ultimul argument a fost proporționalitatea.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Am spus Curții că nu este echitabil ca pentru aceeași funcție să stabilești praguri diferite. Ok, pui 1%, dar ce înseamnă 1% în sector 6, unde m-am zbătut eu (3 317 semnături) și ce înseamnă 1% într-o comună în care sunt 10 000 de locuitori (adică 100 semnături)? Nu sunt resurse diferite? Numai prietenii de bere însumează 100, la mine în bloc sunt 500 de suflete (practic un sat întreg de 250 de case).</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Chestiunea e că, legea spune, pentru a se putea înființa o comună una dintre condiții este să existe cel puțin 1 500 de locuitori. Adică la populația asta, tu, ar trebui să aduni 15 semnături, dar șmecherii au venit și au spus că în cazul comunelor nu mai puțin de 100 semnături, orașe nu mai puțin de 500 și municipiu nu mai puțin de 1 000. Păi hotărăște-te, ori 1% ori număr fix dacă tot înșiri toate tipurile de localități.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Plus de asta, e o ciudățenie la București, adică, dacă ai domiciliul în București poți candida la orice sector, dar trebuie să strângi semnături doar din acel sector în care candidezi. Care-i șmenul?</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Revenind, în concluzie, noi am susținut că nu este justificat ca unui partid deja înființat și creditat de statul român printr-o hotărâre judecătorească definitivă să îi mai ceri liste de semnături. Știi bine care sunt intențiile partidului, există suficiente etape în care oricine se poate opune înregistrării, e gata! De asemenea, noi nu am găsit un echivalent al acelui 1% nici în legi nici în practici. Care-i șpilul cu el? Înțelegeam, în ideea în care oricum CCR îl consideră constituțional, dacă puneau 3% (prag minim de voturi ca să poți deconta cheltuielile din campanie electorală), 5% (prag minim pentru a putea intra în consilii/parlament), dar 1%? De unde l-au scos? Nu-i nici reprezentativ (susținătorii pot semna pentru mai mulți candidați), nu stabilește nicio garanție, este pur și simplu o scorneală a unuia care, de plictiseală, când se scărpina la scamele din buric a hotărât el să fie 1%.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">*Apropo, știați că în Londra (peste 8 milioane locuitori) sunt necesare doar 330 semnături, iar în Germania doar 200? </span></span></span><span class="S_ART" id="id_artA19" name="id_artA19" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA19_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"><br /></span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">CCR a respins ca neîntemeiat.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Acuma ce să mai zici? îi dai cu #hashtag CSF și mergi înainte.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Așteptăm motivarea Curții peste 3 luni, până atunci pace și spor la alegerile din toamnă-iarnă.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">Hai să fim fericiți că avem o bătălie între Nicușor și Fi(i)rea. Campania nu ar mai fi atât de interesantă fără ei în dezbateri. <i>Succesuri la toată lumea</i>. </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;">PS: voi rămâne decent la aprecierile față de CCR, nu vreau să fiu dat în judecată, așa cum este dat Liviu Avram pentru că i-a făcut pe judecători <b>„TICĂLOȘI”</b>.</span><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span><i><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span></i></span></span></span></span></span></span></span></span></span><i><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA17" name="id_artA17" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA17_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA18" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP" id="id_capA15" name="id_capA15" style="color: black; display: block;"><span class="S_CAP_BDY" id="id_capA15_bdy"><span class="S_ART" id="id_artA19" name="id_artA19" style="color: black; display: block;"><span class="S_ART_BDY" id="id_artA19_bdy"><span class="S_PAR" id="id_parA20" style="color: black; display: block;"> </span></span></span></span></span> </span></span></span></span></span></i>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13074498071382920477noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1691712136160282288.post-42116090475411418112014-11-04T14:50:00.004+02:002015-11-11T11:53:55.491+02:00Dreptul refugiaților în contextul reglementărilor legislative actuale<div style="text-align: center;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii7Yl0gV0F54fgyC2kZhgXtgJjs5AauGKXrw1yBFC2T_TWlGQ0ERUE7MhOVz0Hqcg307K3vw6QkVydHBmu9RVYZBe7JOP9EN3VDviJKduXvAMkw16BXn66c_y1jPhEPxt1yRB6W2ZxOm0/s1600/hero-image-general-2013.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="113" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii7Yl0gV0F54fgyC2kZhgXtgJjs5AauGKXrw1yBFC2T_TWlGQ0ERUE7MhOVz0Hqcg307K3vw6QkVydHBmu9RVYZBe7JOP9EN3VDviJKduXvAMkw16BXn66c_y1jPhEPxt1yRB6W2ZxOm0/s1600/hero-image-general-2013.jpg" width="400" /></a></div>
</div>
<h4 style="text-align: center;">
– Aspecte privind integrarea socio-culturală a refugiaților şi detenția arbitrară –</h4>
<div style="text-align: right;">
<br />
<br /></div>
<div style="text-align: right;">
</div>
<div style="text-align: right;">
</div>
<div style="text-align: right;">
</div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
<div style="text-align: right;">
„<i>Toate ființele umane se nasc libere şi egale în deminate şi în drepturi.<br />Ele sunt înzestrate cu rațiune şi conştiință şi trebuie să se<br />comporte unele față de atele în spiritul fraternități</i>”<br />
<span style="font-size: x-small;">Declarația Universală a Drepturilor Omului, Art. 1</span><br />
<br />
<br />
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;">[În prezenta lucrare doresc să scrutez succint aspecte asupra statutului de refugiat şi drepturil de azil, în contextul legislativ actual, care ridică adevărate probleme privind drepturile acestora în statele de primire i.e. probleme ce privesc integrarea socială a acestora, precum şi măsurile arbitrare, luate a priori, de privare de libertate a solicitanților de azil în procedura de azil.] </span></div>
<div style="text-align: left;">
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: small;"> <b> </b>Dreptul de <span style="background-color: #fff2cc;"><b>azil politic</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">Dicționar de drept internațional public, Ed. Ştiințifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 138.</span></i>) şi <span style="background-color: #fff2cc;"><b>statutul de refugiat</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">2Art. 2 lit. g) din Legea 122/2006 privind azilul în România publicată în M.Of. nr. 428 din 18 mai 2006, Partea I modificată şi completată prin O.U.G. nr. 55/2007 publicată în M.Of. nr. 424 din 26 iunie 2007 Partea I, modificată şi aprobată prin Legea nr. 347/2007 publicată în M.Of. nr. 851 din 12 decembrie 2007 Partea I, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 118/2008 publicată în M.Of. nr. 680 din 3 octombrie 2008 Partea I</span></i>.) sunt forme de <span style="background-color: #fff2cc;"><b>protecție umanitară</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">3Art. 2 lit. a) din Legea 122/2006 actualizată.</span></i>) a cetățenilor <span style="background-color: #fff2cc;"><b>străini şi apatrizi</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Drept constituțional şi instituții politice, Ediția 12 Vol. I, Ed. All Beck, Bucureşti 2005, p. 133.</span></i>), însă între aceste două instituții nu se poate pune semnul egalității, chiar dacă, de facto, acestea au în vedere protecția străinilor <span style="background-color: #fff2cc;"><b>persecutați</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">Aşa cum este definit termenul de „persecuție” în art. 1 A (2) al Convenție O.N.U. privind statutul refugiaților.</span></i>), cele două instituții prezentând <span style="background-color: #fff2cc;"><b>asemănări</b></span> şi totodată <span style="background-color: #fff2cc;"><b>deosebiri</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Gh. Iancu, Dreptul de azil, privire comparativă cu statutul juridic al refugiatului, Ed. All Beck, Bucureşti 2002, pp. 75 – 58.</i></span>). De iure, dreptul de azil, este în general, instituit pe plan internațional la <span style="background-color: #fff2cc;"><b>nivel regional </b></span>(<span style="font-size: x-small;"><i>Convenția privind azilul de la Havana din 1929, publicată în O.A.S. Official Records, OEA/Ser. X/1 Treaty Series 34, XXIII; Convenția asupra azilului politic de la Montevideo din 1935, publicată în O.A.S. Official Records, OEA/Ser. X/1 Treaty Series 34, XXIIV; Convenția privind azilul teritorial şi diplomatic de la Caracas din 1954, publicate în O.A.S. Official Records, OEA/Ser. X/1 Treaty Series 34, XXVI; Convenția O.A.U. privind aspectele specifice problemelor refugiaților din Africa din 1969, 1001 U.N.T.S. 45, publicată în U.N. Treaty Series no. 14691.</i></span>) şi <span style="background-color: #fff2cc;"><b>constituțional</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Gh. Iancu, op. cit., pp. 39 – 41; Art. 18 alin. (2) din Constituția României.</i></span>), spre deosebire de statutul de refugiat care este instituit şi la nivel <span style="background-color: #fff2cc;"><b>internațional</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiaților; Protocolul încheiat la New York din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților; Declarația de la Cartagena între 19-22 noiembrie 1984 referitoare la refugiați, adoptată la Colocviul asupra Protecției Internaționale a Refugiaților în America Centrală, Mexic şi Panama, publicată în Collection of international instruments and other legal texts concerning refugees and displaced persons Vol. I.</i></span>). Istoriceşte, dreptul de azil a fost reglementat anterior statutului de refugiat, astfel că dreptul de azil prima dată este <span style="background-color: #fff2cc;">consemnat</span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 29 al Constituției României din 1859.</i></span>) în art. 120 din Constituția Franței de la 1793, pe când statutul de refugiat a fost definit prima dată în Convenția de la 1951.<br /> Protecția <span style="background-color: #fff2cc;"><b>refugiților, </b><b>azilanților</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">Gh. Iancu, op. cit., pp. 29 – 30.</span></i>) şi a <span style="background-color: #fff2cc;"><b>solicitanților de azil</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 2 lit. b) din Legea nr. 122/2006 actualizată.</i></span>), în <span style="background-color: #fff2cc;"><b>statele de primire</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Gh. Iancu, op. cit., p. 31.</i></span>), care au aderat la <span style="background-color: #fff2cc;"><b>Convenția</b></span> privind statutul refugiaților încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 şi <span style="background-color: #fff2cc;"><b>Protocolul</b></span> privind statutul refugiaților încheiat la New York la 31 ianuarie 1967 (<span style="font-size: x-small;"><i>Ambele ratificate de România prin Legea nr. 46/1991 privind aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum şi la Protocolul privind statutul refugiaților, publicată în M.Of. nr. 148 din 17 iulie 1991 Partea I.</i></span>), ridică mari probleme, întrucât aceasta nu priveşte doar protecția la frontiere, ci intrinsec interesează interacțiunea acestora cu cetățenii statului de primire, într-o atmosferă uneori de <span style="background-color: #fff2cc;"><b>discriminare rasială</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Discriminare rasială conform art. 1, Partea I din Convenția Internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare.</i></span>) şi xenofobie. O mare atenție se acordă şi solicitanților de azil în privința privării acestora de libertate în mod arbitrar în <span style="background-color: #fff2cc;"><b>zone de detenție</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>UNHCR, WOP, IPU, Refugee protection: A Guide to International Refugee Law, Legal Publication, Geneva, 2001, pp. 80 – 82.</i></span>), pentru îndeplinirea <span style="background-color: #fff2cc;"><b>procedurii de azil</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 2 lit. f) din Legea 122/2006 actualizată.</i></span>), când se face pe perioadă nedeterminată, în <span style="background-color: #fff2cc;"><b>zone</b></span>, altele decât cele de <b><span style="background-color: #fff2cc;">tranzit</span></b> (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 2 lit. n) din legea 122/2006 actualizată</i><i>.</i></span>), care <span style="background-color: #fff2cc;"><b>nu</b></span></span><span style="background-color: #fff2cc;"><b> țin de teritoriul internațional</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Hotărârea CIJ din 25 iunie 1996 în speța Amuur contra Franței publicată în Jurisprudența Internațională în materie de refugiați, Culegere selectivă Vol. I, Ed. Carallioti, 2000, pp. 111 – 40.</i></span>), contravenind prevederilor art. 9 din <span style="background-color: #fff2cc;"><b>Declarația Universală a Drepturilor Omului </b></span>(<span style="font-size: x-small;"><i>Adoptată în cadrul celei de a III-a sesiuni a Adunarării Generale a O.N.U. la 10 septembrie 1948, prin Rezoluția 217 A.</i></span>), a art. 31 alin. (2) al Convenției privind statutul refugiaților, iar în cazul copiilor contravenind şi prevederilor art. 37 lit. b) din <span style="background-color: #fff2cc;"><b>Convenția Drepturilor Copilului</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la dreptul copilului, publicată în M.Of. nr. 314 din 13 iunie 2001 Partea I.</i></span>), obstaculând totodată, uneori, accesul acestora la mandatele <span style="background-color: #fff2cc;"><b>agenției U.N.H.C.R.</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea 122/2006 actualizată.</i></span>) şi la procedurile echitabile de revizuire a statutului de detenție.<br />
În prima cauză, priveşte îndeosebi chestiunea şi asupra fluxurilor masive (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 2 lit. m) din Legea nr. 122/2006 actualizată.</i></span>) de solicitanți de azil, întrucât acest fenomen are un impact major asupra populațiunii statului de primire, fiind uneori considerați de aceştia o amenințare la siguranța publică şi o posibilă contaminare a vieții culturale. Totodată aceştia, grupați sau individual, sunt asmiliați adesea cu imigranții.</div>
<div style="text-align: left;">
Datorită acestei confuzii, persoanele beneficiare de protecție internațională suferă piedici în procesul de integrare socială. Astfel în această privință un rol foarte important îl joacă pe de o parte Parlamentul ca autoritate legislativă, care este în măsură şi are sarcina îndeosebi să creeze <span style="background-color: #fff2cc;"><b>cadrul legislativ</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>În România reținem cadrul legislativ: art. 18 (2) din Constituția României; Legea nr. 122/2006 (lege cadru) publicată în M.Of. nr. 428/2006 care abrogă O.G. nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 şi H.G. nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaților în România publicată în M.Of. nr. 198 din 9 martie 2005 Partea I, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 55/2007 publicată în M.Of. nr. 424 din 26 iunie 2007 Partea I, aprobată prin Legea nr. 347/2007 publicată în M.Of. nr. 851 din 12 decembrie 2007 Partea I; O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România publicată în M.Of. nr. 955 din 27 decembrie 2002 Partea I, modificată şi completată prin Legea nr. 482/2004 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 194/2002 publicată în M.Of. nr. 1116 din 27 noiembrie 2004 Partea I, modificată prin O.U.G nr. 113/2005 pentru modificarea şi completarea O.U.G 194/2002 publicată în M.Of. nr. 658 din 25 iulie 2005 Partea I; Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiaților în România publicată în M. Of. nr. 69 din 5 aprilie 1996 Partea I; Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română publicată în M.Of. nr. 98 din 6 martie 2000, republicată prin O.U.G. nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea şi funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie publicată în M.Of. nr. 93 din 10 februarie 2010 aprobată prin Legea nr. 112/2010 publicată în M.Of. nr. 405 din 17 iunie 2010; Decret nr. 224 din 11 mai 1990 pentru ratificarea protocoalelor adiționale I şi II la Convenția de la Geneva din 12 august 1949, Decret nr. 225 din 11 mai 1990 pentru retragerea rezervelor României la unele convenții din domeniul dreptului umanitar publicate în M.Of. nr. 68-69 din 14 mai 1990.</i></span>), în acest sens, în conformitate cu actele internaționale la care statul respectiv este contractant, iar pe de altă parte parlamentarii care sunt veritabili formatori de opinie, putând exacerba temeri şi tensiuni, sau tratând problema în mod responsabil. Ei trebuie să încurajeze în acest sens populația să perceapă refugiații, ca persoane ce au nevoie şi merită protecția internațională, suport şi respect. În România există <span style="background-color: #fff2cc;"><b>reglementări</b></span> (<i><span style="font-size: x-small;">O.G. nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de şedere în România, precum şi a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spațiul Economic European publicată în M.Of. nr. 93 din 31 ianuarie 2004 Partea I, aprobată cu modificări prin Legea 185/2004 publicată în M.Of. nr. 457 din 21 mai 2004 Partea I, abrogând art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 44/2004 prin O.G. nr. 73/2004 publicată în M.Of. nr. 915 din 7 octombrie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 474/2004 publicată în M.Of. nr. 1061 din 16 noimbrie 2004, modificând O.G. 44/2004 prin O.G. nr. 41/2006 publicate în M.Of. Partea I, până la 21 august 2006.</span></i>) în privința integrării sociale a străinilor şi apatrizilor, beneficiari de protecție internațională umanitară, însă practica a demonstrat că procesul acesta, deşi beneficiază de un cadru legislativ, este îngreunat datorită birocrației. Din rapoartele (<span style="font-size: x-small;"><i>Raportul AGDM din 2009, publicat de UNHCR reprezentanța Regională pentru Europa Centrală, Budapesta August 2010.</i></span>) AGDM s-a relatat faptul că în România în ciuda obstacolelor tehnice şi birocratice care stau în calea integrării, nu s-a înregistrat nici un caz de xenofobie, însă principala problema o constituie<span style="background-color: #fff2cc;"><b> recunoaşterea diplomelor</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Directiva nr. 88/48/CEE din 21 decembrie 1988 privind sistemul general de recunoaştere a diplomelor din învățămâtul superior cu o durată de cel puțin 3 ani.</i></span>) şi studiilor, obişnuite de străini, din acestea decurgând în cascadă probleme în vederea obținerii unui loc de muncă (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 17 alin. (1) lit. o) din Legea 122/2006 modificată prin pct. 1 al art. unic din Legea 347/2007 publicată în M.Of. nr. 851 din 12 decembrie 2007 Partea I.</i></span>), implicit găsirea unei locuințe, fiind principala piedică în procesul de integrare socială. Pe plan internațional în privința ameliorării situațiilor de rasism, xenofobie, discriminare sau intoleranță, s-au luat măsuri prin crearea posibilității de raliere a refugiaților, azilanților şi solicitanților de azil, în mod voluntar, la zone restrânse de protecție, care însă nu trebuiesc confundate cu zonele de detenție.<br />
De asemenea în cazul în care fluxuri masive de solicitanți de azil trec granița, autoritățile statului solicitat sunt copleşite, astfel că s-a impus o cooperare internațională, în vederea asistării (<span style="font-size: x-small;"><i>Regulamentul de la Dublin II, Consiliul U.E., Regulamentul Consiliului 343/2003/CE de stabilire a criteriilor şi mecanismelor pentru determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil depusă într-un stat membru de către un resortisant al unei țări terțe, 2003 JO L 50/1, disponibil la: <a href="http://www.unhcr.org/refworld/docid/3e5cf1c24.html" target="_blank">http://www.unhcr.org/refworld/docid/3e5cf1c24.html</a><span id="goog_481335098"></span><span id="goog_481335099"></span>.</i></span>) acestuia. Deoarece procedura de azil este în acest caz de durată şi dificilă, se admite în baza principiului prima facie, în circumstanțe bine determinate, pentru protecția acestora, ca fiind refugiați individual, în vederea aplicării <span style="background-color: #fff2cc;"><b>principiului de nereturnare</b></span><span style="font-size: x-small;"><i> </i><span style="font-size: small;">(</span><i>Conf. art. 33 alin. (1) din Convenția de la 1951, precum şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Constituția României.</i><span style="font-size: small;">)</span></span>.<br />
În ceea ce priveşte detenția în mod arbitrar a solicitanților de azil politic, WGAD (<span style="font-size: x-small;"><i>Grupul de Lucru privind Detenția Arbitrară disponibil la: <a href="http://www.ohchr.org/EN/Issues/Detention/Pages/20thAnniversaryWGAD.aspx" target="_blank">http://www.ohchr.org/EN/Issues/Detention/Pages/20thAnniversaryWGAD.aspx</a>.</i></span>) a stabilit în baza celei de a V a Deliberări<span style="font-size: x-small;"><span style="font-size: small;"> (</span><i>UNHCR, WOP, IPU, op. cit., pp. 88 – 89.</i><span style="font-size: small;">)</span></span> un număr de 10 principii de guvernare a acestei măsuri (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 2 al Convenției O.A.U., recunoscută în România.</i></span>), printre care reținem cele mai importante: accesul liber la justiției (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 21 alin (1) din Constituția României.</i></span>), libertatea de exprimare, limitarea perioadei de detenție prin includerea unei prezumții împotriva utilizării acesteia, accesul liber şi necondiționat ale autorităților U.N.H.C.R. şi I.C.R.C în zona de custodie pentru consiliere şi prim ajutor, la care putem preciza şi libertatea de a părăsi teritoriul în cazurile prevăzute de art. 35 şi 37 din <b><span style="background-color: #fff2cc;">Convenția de la Geneva din 1949</span></b> [<span style="font-size: x-small;"><i>Convenția referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război a IV a Convenție de la Genevadin 12 august 1949).</i></span>] privitoare la protecția persoanelor civile în timp de război.<br />
Conchid prin a spune că este necesar a se acorda o deosebită atenție problemei privitoare la <span style="background-color: #fff2cc;"><b>recunoaşterea diplomelor şi studiilor refugiaților</b></span>, prin reglementarea unu sistem deosebit, care să vină în sprijinul acestora în procesul, asistat, de integrare socială, iar în ceea ce priveşte <span style="background-color: #fff2cc;"><b>detenția arbitrară</b></span>, aceasta trebuie să se facă numai în cazurile<span style="background-color: #fff2cc;"><b> prevăzute de lege</b></span> (<span style="font-size: x-small;"><i>Art. 44 alin. (3) şi (13) din Constituția României.</i></span>) şi prin includerea unei prezumții împotriva utilizării acesteia, răsturnând sarcina probei.</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13074498071382920477noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1691712136160282288.post-29303108749305023472014-01-25T00:44:00.001+02:002015-11-11T11:09:29.224+02:00Recomandări privind alegerea locului de edificare a locuinței În acest articol am să aşez câteva aspecte ce necesită o eminamente atenție, elemente ce trebuiesc luate în considerare în momentul alegerii unui teren pe care urmează a se edifica o locuință.<br />
Pentru a nu întâmpina dificultăți funcționale, tehnice, economice şi a beneficia de eficiența utilizării spațiului destinat construirii în vederea optimizării indicatorilor tehnico-economici înaintez o serie de specificații cu titlu de recomandare în vederea determinării unor criterii neexhaustive în alegerea terenulu.<br />
I. Alegerea amplasamentului.<br />
1. <b>Punctele cardinale</b>: - se recomandă ca poziția terenului față de punctele cardinale să fie atent facută ținându-se seamă de urmatoarele aspecte:<br />
a. <u>Fațadele lungi</u> ale imobilului sunt de preferat a se orienta spre <u>SUD, EST</u> sau <u>VEST</u> evitându-se pe cât posibil orientarea acestora spre NORD = terenul este recomandat să aibă laturile lungi orientate spre punctele cardinale mai sus specificate.<br />
b. Poziționarea spațiilor interioare față de punctele cardinale: Se recomandă ca dormitoarele să beneficieze de lumină naturală pe parcursul dimineții (la răsărit) astfel se vor poziționa ferestrele către EST. Livingul şi spațiile de zi precum, biblioteci, birouri, hobby-room, sau locul de luat masa, sunt zone ce se utilizează în cea de-a doua parte a zilei, astfel se recomandă ca acestea să fie orientate spre VEST, de asemenea terasele destinate spațiilor mai sus menționate se recomandă a se orienta spre VEST.<br />
c. Este de preferat ca decroşurile fațadelor să fie pe cât posibil evitate în special pe latura de NORD.<br />
<br />
2. <b>Regimul de construire</b>: În funcție de eficientizarea utilizării spațiului liber (curtea) există mai multe modalități de a amplasa o construcție pe un sit, acest lucru este reglementat printr-un P.U.Z.(plan urbanistic zonal) sau P.U.D.(plan urbanistic de detaliu). Astfel modurile de amplasare sunt următoarele:<br />
i. <i>Regim discontinuu</i> – tip de constructie – <b>izolat</b>: sunt acele imobile amplasate retras față de limitele de proprietate.<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFhpHIdfT37Xma5JAnAIqW3GSJsLEK-CUS68RUudEJlDej6PN44IXYiwIyPWxw7dvkfku3QqxYS5Q7R2Rh5L7z4huyFbEdKU1lL0N8yMIkS85mk7dGxGAaJXYcXBISRUJD7-gyGDkvHns/s1600/1.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="185" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Regim de construire minim</td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
ii. <i>Regim discontinuu</i> – tip de construcție – <b>cuplat</b> (nu <u>duplex</u> aşa cum se vehiculează; <i>duplexul</i> este un apartament pe două niveluri): sunt acele imobile amplasate retras față de o limită de proprietate laterală şi lipită față de cealaltă limită de proprietate laterală.<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij93FSetVPLbLHwyU_2tx0e7Q7XxKxeVpHoMALrUIQJUxmflsN4xm6ll8nwSf5wU1daG4Efr6rYwl2lJrVSf21SjYSCkMPa2P6vTbAKU0mgcPuuwHJdWQqFgLFxXUrJVWcyrdkY6X3fb0/s1600/2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij93FSetVPLbLHwyU_2tx0e7Q7XxKxeVpHoMALrUIQJUxmflsN4xm6ll8nwSf5wU1daG4Efr6rYwl2lJrVSf21SjYSCkMPa2P6vTbAKU0mgcPuuwHJdWQqFgLFxXUrJVWcyrdkY6X3fb0/s1600/2.jpg" width="126" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Regim de construire minim</td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYUG0LAfS-dgHSPvCmKnAd-gXgMufLjME9scB9pH5H4EXEO0f2g_TNkcgBkaaIQ1OFw8TYc5Y524ynvah5Fr8fyUmKsfIJaofyg3LH7bwsoa1tN2QrXuYKjM8pm5yED6WA6eR7i3wQyMs/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a><br /></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYUG0LAfS-dgHSPvCmKnAd-gXgMufLjME9scB9pH5H4EXEO0f2g_TNkcgBkaaIQ1OFw8TYc5Y524ynvah5Fr8fyUmKsfIJaofyg3LH7bwsoa1tN2QrXuYKjM8pm5yED6WA6eR7i3wQyMs/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a><br />
<br />
iii. <i>Regim continuu</i> – tip de construcție – <b>înşiruit</b>: sunt acele imobile amplasate în şir având laturile lipite de construcțiile învecinate.<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7vvIJTDsMjsKXQZ0iT3JEIFy_uQN4e_Ymw19jt7YEq0yvV6a2pD1l3K2iyBxP5ztm1Mf9mAMEwXu-3XwY18f4KbrDgts0dJJ7OLePpLXcBhoIP2OVDROBwJCtXEVsSM5gD2bOn3DSDHM/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7vvIJTDsMjsKXQZ0iT3JEIFy_uQN4e_Ymw19jt7YEq0yvV6a2pD1l3K2iyBxP5ztm1Mf9mAMEwXu-3XwY18f4KbrDgts0dJJ7OLePpLXcBhoIP2OVDROBwJCtXEVsSM5gD2bOn3DSDHM/s1600/3.jpg" width="155" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Regim de construire minim</td></tr>
</tbody></table>
3. <b>Dotări tehnico-edilitare</b>: se recomandă ca terenul în cauză să beneficieze de dotări edilitare precum: alimentare cu apă, gaze, electricitate şi canalizare pentru a evita costuri suplimentare în vederea adaptării viitoarei construcții la aceste elemente (exemplu: fose septice, puțuri cu pompe hidrofor etc.), de asemenea este recomandat ca rețelele să se afle în proximitatea terenului pentru a avea costuri cât mai mici de branşare.<br />
<br />
Suprafețe minime recomandate pentru spațiile interioare în funcție de destinația acestora.<br />
<b> PARTER</b><br />
Livin-room – cel puțin 25mp.<br />
Dining-room – cel puțin 18mp.<br />
Bucătărie închisă – cel puțin 10mp.<br />
Bucătărie open space sau înnchise – cel puțin 5mp.<br />
Grup Sanitar (W.C.) - cel puțin 2mp.<br />
Cameră tehnică – cel puțin 2mp.<br />
W.F. (windfang) – cel puțin 3mp.<br />
Circulații (hol, scară) – cel mult 15% din suprafață.<br />
Birou/Cameră de studiu, bibliotecă sau cameră de zi – cel puțin 12mp.<br />
Terasă Living sau Bucătărie – cel puțin 8mp.<br />
<b> ETAJ</b><br />
Dormitor matrimonial: este compus din camera de somn, dressing şi baie.<br />
Camera de somn – cel puțin 12mp.<br />
Dressing – cel puțin 4mp.<br />
Baie – cel puțin 6mp.<br />
Dormitor două persoane – cel puțin 12mp (în cazul în care există dressing prevăzut pentru acesta) sau cel puțin 16mp (în cazul în care nu exista un dressing prevăzut pentru acesta).<br />
Dormitor copii/Dormitor adolescent – cel puțin 18mp.<br />
Cameră de oaspeți – cel puțin 14mp.<br />
Circulații (hol, scară) – cel mult 15% din suprafață.<br />
Hobby room – cel puțin 12mp.<br />
Terasă dormitor – cel puțin 6mp.<br />
<br />
<b>Sisteme constructive pentru case unifamiliale:</b><br />
<u><b> Zidărie portantă</b></u> – este sistemul constructiv în care pereții au rol structural acest lucru conferă casei cea mai bună stabilitate la seism însă dezavantajul îl reprezintă rigiditatea sa în raporturile plin-gol, acest lucru însemnând că nu se pot realiza goluri (ferestre, uşi) de dimensiuni mari şi nu se pot obține suprafețe mari ale camerelor, datorită structurii ce nu permite deschidere mare. <b></b><b>costuri medii.</b><u><b></b></u><br />
<b> <u>Structură pe cadre de B.A.</u></b> – este formată din stâlpi şi grinzi de beton armat, acest tip de structură permite creearea de spații deschise mari, putând avea deschideri mari (5 – 8m),deasemenea se pot realiza goluri de dimensiuni mari fără a afecta structura casei, dezavantajul îl reprezintă comportarea în caz de seism, aceasta fiind elastică, este unul dintre sistemele constructive cele mai des întâlnite. <b>costuri medii.</b><br />
<u><b>Structuă pe cadre din metal</b></u> – este asemănătoare cu cea pe cadre de B.A. ca sistem constructiv diferența fiind că structura este realizată din profile metalice, acest lucru ajutând la realizarea de deschideri mari (8 – 12m) şi realizarea de console mari. <b>costuri ridicate</b><br />
<u><b>Structură pe cadre sau dulapi de lemn</b></u> – este de mai multe tipuri respectiv – pe stâlp şi ginzi sau dulapi de lemn. Există avantaje şi dezavantaje la acest tip de structură din lemn:<br />
<i> Avantaje</i>: timp foarte scurt de realizare – 2 săptămâni, costuri mici de realizare dacă suprafața şi înălțimea este mică. <b>costurile cele mai mici.</b><br />
<i> Dezavantaje</i>: deschideri mici, se pot creea şi deschideri mari dar acest lucru devine costisitor.<br />
Există şi structuri constructive mixte, din îmbinarea materialelor : exemplu – beton+lemn; beton+metal; metal+lemn etc.<br />
<b>Împrejmuirea casei</b>: se recomandă ca aceasta să se facă în felul următor:<br />
- Gardurile laterale, cele care delimiteaza proprietatea de vecinii laterali, se acceptă până la 2,8m înălțime, opac, precum şi cel de pe fund de lot, gardul de la limita de proprietate cu domeniul public (aliniamentul) se realizează la o înălțime de maxim 1,8m transparent cu soclu opac de maxim 60cm înălțime. <i>Transparența</i> poate fi realizată prin vegetație înaltă (gard viu), rastel de lemn, placări cu policarbonat sau plexiglas etc.Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13074498071382920477noreply@blogger.com0